Trebuie sa scriu ca altfel nu pot. Si cei care ma cunosc personal stiu asta.
Pentru ceilalti am sa va las o piesa mai jos sa o ascultati.
Pentru o scurta definitie a artei da-ti click aici.
Eu vreau sa imi traiesc viata in arta, ca pe o arta. Si pentru asta trebuie sa ma exprim.
De asta citesti pe aici articole scrise de mine, poate ai mai ascultat muzica pe care o fac. Asta vreau sa fie viata mea, o arta, pentru ca asta imi doresc.
……………………………………….
Azi am dat o raita prin oras (Timisoara). Am fost prin piata Libertatii si acolo e o galerie de arta. Am vazut ca e o expozitie a unui pictor si am intrat.
Tablouri in fel si chip. Inauntru un domn, am salutat, mi-am bagat castile inapoi in urechi si am dat geana la tablouri.
Cateva dintre ele chiar mi-au atras atentia. Pe doua dintre ele erau bilete cu “Rezervat”. M-am prins ca sunt rezervate pentru cei care le-au cumparat deja.
Un singur tablou m-a dat pe spate si acela nu avea bilet. Mi-am scos castile si am zis sa aflu informatii.
La prima vedere ma gandeam ca e portarul sau ceva de genu cel care era cu mine inauntru. Nu mai era nimeni inafara de noi doi. L-am intrebat care e treaba cu tablourile rezervate. Mi-a spus ca oamenii platisera un avans pentru ele.
Si atunci l-am intrebat: – “Ma gandesc ca daca cunoasteti aceste lucruri trebuie sa stiti si pretul celorlalte.”
– “Sigur ca le stiu pentru ca eu sunt cel care le-a pictat. 🙂 “
Si mi-a cazut fata. I-am strans mana omului, pictorului, “arhitectului” si l-am intrebat cat costa tabloul ce imi place atat de mult.
300 de euro.
Si i-am zis “Foarte bine! :)”
Asta pentru ca stiu ca nu imi permit acum sa-i platesc arta, dar am tot respectul. Dar stiu ca voi ajunge acolo. 😉
M-a intrebat cu ce ma ocup. I-am spus ca fac muzica, hip-hop, rap. Si zis “A, tot in domeniul artei. E bine. :)”
Am schimbat date de contact si a ramas sa tinem legatura. Prea tare! 🙂
……………………………………………………………..
Sa revenim la lentile
Am crezut prima oara ca sunt cu portarul inauntru, eram cu pictorul, cu omul care a pictat tot ce am vazut si mi-a placut.
In arta gasim multe.
Pictura, fotografie, muzica, film, scris s.a.m.d.
Dupa parerea mea, nici un artist nu ar trebui sa se limiteze la nimic atunci cand isi creaza opera.
Tot parerea mea personala si traita pe propria experienta e ca spre deosebire de un pictor, sculptor, instrumentist, cel care utilizeaza cuvintele are mai multe dezavantaje in sociatete.
Si asta pentru ca cei din prima “categorie” se exprima la prima vedere material. O pictura, tablou, muzica instrumentala, sculptura, fotografie. Daca scot din ecuatie muzica as putea spune chiar static, doar ca nu e asa. Sunt vibratii si acolo.
In schimb cei ce folosesc cuvintele, scriitorii, poetii, actorii sunt mult mai criticati.
Confundati cu arta la sange.
De asta si critica literara parca e la indemana oricui ( si aici ma fac si eu vinovat cateodata, nu ma exclud).
De asta actori care au jucat roluri negative sau care au incercat sa exprime prin arta lor stari negative, tristete, ura, etc, au primit rosii in cap. :)) Huiduiti pe strada sau te miri ce altceva.
Inchei prin a-mi exprima parerea personala. Exista o linie foarte subtire intre arta si artistul, omul, arhitectul care a creat-o dar ea exista.
Salut fiecare artist ce are curajul de a-si scoate arta la iveala in ciuda tuturor greutatilor ce le suporta.
              Si asta e piesa pe care am promis-o la inceputul articolului. 🙂
Daniel Amzulescu
Scriu treaz 